Pentru ca este o școală a elitelor intelectuale, a calității in educație și a formării in spiritul idealurilor înalte.
Cunoștere și cultură
Pentru că formează tineri deschiși spre cunoaștere și cultură, modelează personalități complexe, creative și libere
Valori europene
Pentru ca se află la confluența unor tradiții legitimate în timp cu valori europene moderne.
Misiunea școlii noastre
Efervescenţa creatoare a societăţii contemporane impune o continuă adaptare a profesionalismului în oricare domeniu şi o anticipare la nevoile societăţii de peste ani. Misiunea şcolii ar fi şi aceea de a evita transformarea instituţiei în ceea ce Jean Piaget descria a fi un mijloc major de manipulare şi uniformizare a conştiinţelor, de deturnare a omului de la propria sa esenţă şi supunere a acestuia unei discipline cazone impuse din exterior. Formarea unor atitudini şi comportamente care să-i permită să evite manipulările de orice fel şi să respingă orice deviere a comportamentului sau, într-o direcţie contrară propriilor sale interese şi nevoi.
O personalitate umană care să aibă drept crez încrederea în valoarea fiinţei umane, să cultive respectul, înţelegerea reciprocă şi toleranţa …
Misiunea şcolii derivă din nevoile de educaţie ale societăţii româneşti, contemporane, cât şi din necesitatea păstrării tradiţiei şcolii în priinţa nivelului de performanţă aşteptat al subsistemului de învăţământ preuniversitar.
Şcoala se axează pe educaţia inclusivă, care acceptă că toţi copiii sunt diferiţi, că pot învăţa, avea abilităţi, indiferent de apartenenţa etnică, vârstă, origini, religie, sex, etc
Şcoala îşi propune să valorifice şi să stimuleze capacităţile, disponibilităţile cognitive, afectiv – motivaţionale, relaţionale şi social adaptative ale elevilor. Demersul didactic se va focaliza pe următoarele deziderate de mare actualitate: calitate cu plus – valoare, echitate şi eficienţă maximă.
Misiunea instituţiei rezidă, în esenţă, din profilul de personalitate dezirabil la absolvenţii şcolii: personalitate autonomă, creativă, dezvoltată armonios şi capabilă de înaltă performanţă.
Este atestată în 1812 „şcoala cea dintâiu din Gura Homorului de băieţi” cu numele de „Trivialschule” (şcoală mixtă care funcţiona în curtea actualei Şcoli Nr. 1 din Gura Humorului) fiind frecventată de 11 copii din care 8 germani şi 3 evrei. În 1824 din totalul de 55 de elevi avea 33 elevi germani, 20 polonezi, un român şi un ungur. Şcoala era construită din lemn, cu înfăţişarea caselor ţărăneşti fiind ridicată în imediata vecinătate a bisericii catolice. Circumscripţia şcolară cuprindea localităţile: M-rea Humorului, Capu Codrului, Capu Câmpului, Voroneţ, Bucşoaia, Frasin. Încă din 1812 începe să se suprime învăţământul în limba română din şcolile bucovinene, primind un caracter confesional catolic; în mod deosebit, cele din localităţi cu parohii romano – catolice, cum era cazul la Gura Humorului.
După „Statistica privind starea şcolilor primare şi a institutorilor” şi după situaţia din 31 decembrie 1907 editată la Cernăuţi (în 1908), în pagina 41 se precizează că Şcoala Gimnazială Nr. 1 a luat fiinţă la 31 octombrie 1885 ca şcoală de fete, condusă de învăţătorul superior Adolf Sluzanschi, devenind şcoală cu limbă de predare română în 1905. Prima clădire a şcolii avea un număr de cinci clase, cărora li s-au adăugat patru săli de clasă în 1902, prin construcţia unui nou corp de clădire.
În anul 1908 „şcoala de minoritate” (azi Şcoala Nr. 1) a mai crescut cu o clasă dându-se examen de admitere pentru gimnaziu în care aveau acces şi copii români.
Până la sfârşitul secolului al XIX-lea numărul copiilor români care frecventau şcoala scade mereu datorită faptului că românii ştiau o limbă germană stricată, greutăţile erau din ce în ce mai mari, fiind puse piedici de către autorităţile austro – ungare care căutau să oprească accesul populaţiei româneşti la cultură.
Şcoala primară germană de băieţi de cinci clase s-a înfiinţat odată cu începutul anului şcolar 1921 – 1922, an în care s-au despărţit băieţii evrei de cei germani şi s-au ataşat şcolii primare româno-mixtă (azi Şcolii Gimnaziale Nr. 1), sub numele de „Secţiile evreieşti”.
Anul şcolar 1927–1928 cunoaşte o puternică epidemie de paralizie infantilă, pentru care motiv, şcoala s-a deschis la 1 noiembrie 1927, iar în anul şcolar 1928 – 1929, începând cu 12 februarie până pe 17 februarie, cursurile au fost suspendate din cauza frigului extraordinar.
Documentele vremii consemnează perioadele grele prin care trece şcoala începând cu 1934 când ia fiinţă cantina şcolară la care serveau masa 60 de copii săraci, situaţie care continuă până în anul 1946. Cantina şcolii funcţiona din subvenţii, donaţii, colecte, serbări.
Sunt cunoscuţi anii grei ai neamului românesc din perioada celui de-al doilea război mondial, ani pe care i-a cunoscut şi şcoala noastră. În procesul verbal încheiat în ziua de 20 august 1940 se specifica că edificiul şcolar a fost ocupat de armată. În procesul verbal din 26 august 1941 se arată că aici a fost instalat un spital de companie.
În lăcaşul actualei Şcoli Gimnaziale Nr. 1, funcţiona începând cu toamna anului 1946 Şcoala elementară de băieţi (gimnaziu unic), o formă de trecere spre şcoala generală de şapte ani.
În anii următori reformei învăţământului, şcoala elementară de 7 ani (Şcoala Nr. 1) a devenit una dintre cele mai mari unităţi şcolare din raionul Gura Humorului.
“Un profesor cu adevărat bun este acela care mai întâi se învaţă pe sine pentru a putea să-l înveţe pe copil să se descopere şi să aibă încredere în performanţele sale.”
Calitate in educație
Cunoștere și cultură
Valori europene
